[Povestea mea]

IMG_20180311_123206

FABRIZIO SACCHI

Pizza Chef

Salut, după cum știți, numele meu este Fabrizio Sacchi și m-am născut la Roma pe 1 septembrie 1975, mama mea fiind de provenienta din Roma iar tatal meu din Pescara. Am crescut în provincia Roma, într-o localitate cu aproximativ 8.000 de suflete, numita Rignano Flaminio, și mi-am început studiile acolo, urmând apoi Liceul Științific G. Piazzi din Morlupo și urmând doi ani la Facultatea de Arhitectură “La Sapienza” din Roma, iar al treilea an la “Terza Università” din Roma. Nu mi-am terminat studiile pentru că arhitectura a fost doar o pasiune, care mi-a rămas, dar care nu ar fi reprezentat niciodată activitatea mea profesională principala.

 

Am fost întotdeauna un iubitor al gătitului și am început să gătesc, lipit de fusta mamei Maria Augusta și a bunicii Dea, la vârsta fragedă de 8 ani. Nu va pot descrie bucuria mea când tatăl meu Bernardino a construit un cuptor pe lemne în grădină ... la 11 ani deja mă delectam cu jucăria aceea de proportii.

 

Am fost întotdeauna un tip hiperactiv și la douăzeci de ani lucram ca designer grafic creativ, mergeam la universitate, făceam teatru (cu Compania de Teatru “Odeidon” sub îndrumarea iscusită și luminată a unui alt mare mentor al meu, profesorul Alessandro Molfese), faceam tir cu arcul la țară și Kung fu tradițional ...

 

Poate va întrebati cum reuseam sa fac toate acestea... Nu știu nici eu ... Eram într-adevăr un vulcan, între timp, desigur, imi faceam timp si să mă joc, să ies, să mă distrez și să mă îndrăgostesc. Tocmai datorita acestei pasiuni pentru gătit și a numarului mare de prieteni pe care ii aveam, împreună cu alte doua prietene, organizam la mine acasă (intr-o vila de 300 de metri pătrați, în stilul anilor ‘80), aproape în fiecare sâmbătă, cine cu 30, chiar și 40 de prieteni ... momente cu adevărat memorabile.

 

La 16 ani, întâmplător, m-am trezit lucrând in Roma, într-o companie de grafică publicitară: “Ikonos Computer Graphics”, deținută de al doilea mentor al meu, Luigi Canali De Rossi, in prezent un guru, o legenda a tehnologiei informației, pe care îl puteți găsi și urmări tastându-i numele “Robin Good” pe diversele rețele de socializare. Lucrând și studiind cu „Giggi” și cu dragul meu prieten Simone Morini, mi-am descoperit pasiunea pentru grafica publicitară, o pasiune care a reprezentat o mare parte a vieții mele profesionale timp de aproximativ douăzeci de ani.

 

În 2004, după ce am lucrat timp de trei ani într-o tipografie, “Gemmegraf snc” din Roma, și după ce am ocupat funcția de Responsabil pe comunicare și grafică publicitară pentru o companie de confectii metalice din localitatea mea natala, “Marmo Elettromeccanica”, am decis să-mi deschid prima mea companie: “Argo's Network sas” și am obținut imediat un mare succes, atât în ​​grafica publicitară tipărită, cât și în cea web. Erau zorii noii ere a tehnologiei informatiei. Google era încă relativ mic, gândiți-vă că AdWords, sistemul de publicitate al Google, era născut de foarte putin timp, iar Facebook a sosit doar 4 ani mai târziu în Italia. De-a lungul anilor, societatea mea in nume colectiv a devenit societate cu răspundere limitată și a crescut si datorită intrării in societate a unor prieteni de ai mei, care au dezvoltat această piață impreuna cu mine, extinzându-ne afacerea în aproape toată Italia. După 2007, datorită strălucitelor acorduri de la Basel 2, dacă nu știți ce sunt, vă sugerez să căutați pe web, a izbucnit o criză economică bestială, care m-a convins să-mi închid afacerea în 2011. Între timp, am găsit și timpul să mă căsătoresc, mariaj care nu a decurs bine și care a avut o importanță relevantă în continuarea poveștii mele, astfel încât astăzi nu aș fi aici dacă nu ar fi existat acel final negativ al poveștii mele de dragoste, și nu as fi participat la cursul de pizza la Școala de gătit “A Tavola con lo Chef”, unde am găsit un alt mare mentor al meu, care mi-a schimbat radical viața, un anume Maurizio Capodicasa.

 

În această perioadă de timp, însă, am făcut și alte lucruri, în afară de activitatea în domeniul graficii și al web-ului. În 1999 am întâlnit, din întâmplare, o altă etapă importantă în călătoria mea, pe Ferdinando Mastroianni, un mentor și, mai târziu, prieten de-al meu, care m-a instruit în domeniul gestionării timpului, in concentrarea asupra obiectivelor, în lucrul în echipă și în conducerea echipei, care m-a făcut să descopăr Network Marketing-ul și care m-a făcut să iubesc și mai mult conceptul de a-i ajuta pe ceilalți, pentru a-i face să crească în atingerea obiectivelor lor. Am lucrat cu mari companii de marketing, care adoptau acest concept și, cu toate aceste companii, am urmat o cale de formare care m-a văzut implicat, mai întâi ca student și apoi ca tutor. NLP, public speaking, team building, analiză comportamentală, analiză a diferitelor tipuri de comunicare, înțelegerea celui care se află în fața ta și apoi adoptarea celui mai bun mod de a ajunge la inima lui prin canalul său reprezentativ, cursuri avansate de analiză interioară și altele de vânzare și multe altele. Dacă nu aș fi investit în pregătirea mea, nu aș fi putut face munca extraordinară pe care o fac de mulți ani deja.

 

Cu toate acestea, după succesul antreprenorial, succesul sentimental, ca de obicei, viața te pune față în față cu o răscruce de drumuri și amestecă cărțile. Totul s-a încheiat, căsnicia mea a eșuat după 11 ani de viață împreună, am decis să-mi închid afacerea și, ca să încerc să uit totul, m-am transferat în Abruzzo, ca sa fiu aproape de părinții mei. Au fost cel puțin doi ani teribili, în care am atins cu adevărat abisul, în care pilonii mei de sutinere, care imi susținusera viața pana atunci, s-au topit ca zăpada sub soare și moment in care am crezut cu adevărat că viața mea era atunci iremediabil compromisă. Bineînțeles, părinții mei au rămas aproape de mine, chiar dacă relația conflictuală pe care o aveam cu tatăl meu mi-a agravat situația psihologică, atât de mult încât intram în argumente furibunde cu el pentru că el nu vedea în afacerea mea ca producător de pizza un viitor adecvat așteptărilor sale ... Dar apoi s-a răzgândit. Si stiti de ce? Pentru succes? Pentru bani? Nu, prieteni, nu numai pentru asta, ci pentru că ma vedea împlinit și fericit și simțea deja afecțiunea a mii de followers din toată lumea care îmi cereau ajutorul și sfaturile. Tatăl meu a devenit cel mai mare fan al meu atunci și iși bombarda prietenii pe Whatsapp și Facebook în fiecare zi cu fotografiile pe care i le trimiteam de la sesiunile mele de counseling. A murit pe 27 octombrie 2017, în timp ce îmi desfasuram activitatea într-un restaurant din nordul Italiei, mi-am luat adio de la el a doua zi, după 17 ore de călătorie infernala... O alta provocare a vieții ...

 

Am rămas eu și mama și 4 câini ... Ma mutasem deja cu ei de ceva timp pentru a-i ajuta când eram acasă și, de asemenea, ca să nu risipesc bani pe chirie, deoarece petreceam mai mult de jumătate din an in transferuri, departe de casa. Sesiunile mele de counseling călătoreau bine: Barcelona, ​​Paris, Bristol, Praga, Almaty (Kazahstan), Shanghai, New York, Eugene (Oregon), Miami, Dubai, Riyadh, Bremen, Bacău (România) și apoi toată Italia, de la nord la sud ... inclusiv insulele ... Viața mea era plină și satisfăcătoare.

 

Bacău, România, ultima dintre călătoriile mele din octombrie 2019. Am întâlnit acești clienți datorită unui festival al pizzei, de trei zile, organizat de o asociație de producători de pizza din Galați, România. M-au sunat după ceva timp, deci m-am dus la ei să-mi ofer serviciile, m-am simțit foarte confortabil acolo și am profitat de ocazie pentru a face ca viața mea să ia o altă întorsătură. Am obtinut documentele necesare, am închiriat o casă în februarie 2020 cu planul de a ma muta acolo în martie ... Dar apoi ... Inimaginabilul ... O blestemată pandemie de gripă și lockdown-ul global m-au obligat să rămân acasă în Italia până la sfârșitul lunii august 2020, când am reușit să mă mut cu mama și cu unul dintre prietenii noștri cu 4 picioare. Nu vă faceți griji, ceilalți au rămas acasă in Italia ca să păzească locuinta și sunt îngrijiți de un prieten de familie.

 

Am ajuns în zilele noastre, viața continuă, pandemia va dispărea și ne vom relua cu toții viața normală, dar v-am spus povestea mea, mai întâi, pentru ca să știți cu adevărat cine sunt și cum am ajuns să fac ceea ce fac, dar, mai presus de toate, pentru că aș vrea ca un concept să fie foarte clar: Schimbarea nu este ceva de care trebuie să ne fie frică, iar căutarea fericirii trebuie să ne împingă întotdeauna să ne îmbunătățim conditia și, mai presus de toate, nu trebuie să ne fie frică să acceptam provocarea si sa ne punem la incercare!

 

Viața este frumoasă și trebuie trăită din plin, fără teamă, cu curaj și cu un pic de inconștiență, dar sănătoasă.

Pentru a cita niste versuri din Quinto Orazio Flacco, reluate în celebrul film “Clipa trecatoare”:

“ Oh, fecioară, profită de clipa care trece !

Culege trandafirul când e vremea,

pentru ca timpul, știi, zboară,

și aceeași floare care astăzi înflorește,

mâine se va ofili. ”

Carpe Diem. Traiti clipa, prieteni, faceti-va viata extraordinara!

 

Așadar, vă las să navigați pe site-ul meu cu speranța că întotdeauna vă veti putea atinge obiectivele și vă veti putea îndeplini visele.

 

 

Mentorilor mei (la data apariției lor în călătoria mea pe acest Pământ): Alessandro Molfese, Luigi Canali De Rossi, Ferdinando Mastroianni, Maurizio Capodicasa, Fausto Lorenzoni.

 
Și părinților mei, desigur ...
- Fabrizio Sacchi